Andreea Belu (antrenor World Class): “Yoga poate fi considerata terapie alternativa”

In Indiana veche “yoga” inseamna “uniune”si se refera de fapt la legatura dintre minte, corp si spirit, pana la momentul in care cele trei se intrepatrund pentru a forma un tot unitar.

andreea belu worldclassDesi practicantii impatimiti ajung sa atinga stari meditative intense, pentru mine yoga este momentan despre capacitatea de a adopta si mentine anumite posturi si pozitii care faciliteaza fluxuri energetice, astfel incat intregul organism sa se simta revigorat. In plus, este extrem de placut sa plec de la sala cu spatele dreapt si zambetul pe buze, asta dupa ce o zi intreaga m-am incruntat intr-o pozitie contorsionata, in fara calculatorului.

Pentru toti cei care-si doresc sa practice un astfel de antrenament, sa fie mai zen dar in acelasi timp mai energici, am realizat interviul urmator, alaturi de Andreea Belu -antrenor World Class.

 

AdF: Este corecta perceptia despre yoga ca fiind o metoda de stretching?

Andreea Belu: Yoga  contine, ca metoda de dezvoltare corporala, si stretching. Dar e mai mult decat atat.

Din punct de vedere anatomic, stretching-ul unui muschi presupune flexia altuia – relatie cunoscuta ca “ extensori si flexori”: cand muschiul extensor se relaxează, muschiul flexor se  contracta.

In practica asanelor,  stretching-ul in sine reprezinta cam 50 % din activitatea corporală implicata.  Daca descompunem  anatomia unei asane,  descoperim ca – in Virabadrasana 2 ( Poziţia Războinicului 2) , de exemplu –  bratele se alungesc, miscarea activeaza tricepsul  si , simultan, intinde bicepsul.

Toate aceste procese devin active cand miscarea e facută constient, cu atentia indreptata total catre corp si respiratie. Atunci mintea si corpul se “intind” si devin mai puternice.  Tipul acesta  de raportare la ceea ce facem cu muschii mintii si ai corpului reprezinta celelalte 50 de procente care fac din Yoga  mai mult decât o metoda de stretching.

 

AdF: Pentru a oferi cateva indicii celor care nu au incercat yoga, ce ne-ai putea spune despre activitatea din timpul claselor?

Andreea Belu: Un curs de Yoga (de 45, 60 sau 90 de minute) se bazeaza pe pozitii fizice care  realiniaza pielea, muschii si oasele, solicita rezistenta corporala, atentia si capacitatea de concentrare, activand constiinta corpului, si creeaza simbioza intre miscari si respiratie.

Exista moduri diferite de structurare a cursurilor de Yoga. Pe langa asane, intervin exercitiile de respiratie, recitarea mantrelor (incantatii), aplicarea mudrelor (pozitii ale mainilor, care stabilesc scheme energetice, similare cu circuitele electrice).  Structurile cursurilor depind de tipul de Yoga practicat.

Din  punctul meu de vedere, e important ca  asteptarile, perceptia despre propriul corp, certitudinile, intrebarile, concluziile personale  despre miscare sa nu ocupe in minte un loc mai important decat ceea ce facem efectiv cu corpul nostru in acel moment al  unei sesiuni Yoga.  Mai exact, sa nu renuntam la realitatea prezentului si la ce ne poate oferi, pentru o reprezentare mentala a acestei realitati.

Si, mai important, principiul de baz al practicii asanelor rezida in una dintre definiţiile Yoga : “Yoga este incetarea fluctuatiilor mintii.”

 

“Yoga imbunatatete anduranta mentala si corporala”

 

AdF: Poate yoga sa mareasca rezistenta organismului?

Andreea Belu: Cu siguranta, da. La nivel  organic, exista imbunatatiri, ca de exemplu:

anduranta mentala si corporala, puterea si flexibilitatea organismului cresc, fiind testate prin mentinerea indelungata a unei asane executate corect;

practicile respiratorii si meditative reduc stresul, responsabil partial pentru scaderea sistemului imunitar si dezechilibre hormonale;

postura corporala deficitara se regleaza in timp, in urma unei practici corecte si consecvente a asanelor.

 

AdF: Se spune ca practicantii de yoga sunt mult mai flexibili. Este adevarat?

Andreea Belu: Depinde cu cine îi comparam.  Pe langa un dansator de dans clasic sau contemporan sau un gimnast, s-ar putea ca un practicant de Yoga sa para drept rigid. Pe langa o persoana care foloseste metode de dezvoltare corporala care implica mai putine elongatii, cel ce practica Yoga va fi, probabil, mai flexibil.

Depinde de frecventaa si corectitudinea cu care sunt practicate asanele.  Daca masuram flexibilitatea unei persoane care, timp de doi ani, a practicat asane de maxim 10 ori  si o comparam cu cea a unei persoane care a facut miscare în mod regulat in ultimii doi ani, s-ar putea ca a doua persoana sa fie mai flexibila decat cea care practica Yoga.

 

AdF: Care este scopul practicarii yoga, pentru tine?

Andreea Belu: Ca profesor, coregraf si interpret de dans contemporan, practica asanelor ofera elemente necesare pentru aproape orice tehnică de dans si o abordare mai completa, mai constienta a corpului.

Ca instructor de Yoga, e absolut necesar sa practic asanele, pentru a ghida corect si responsabil participantii la cursuri.

Petru mine, Yoga aduce disciplina.  Asanele, respiratia, tot sistemul de lucru foloseste la potolirea orgoliului, prin disciplinarea intentiilor.  Contribuie la trezirea, exersarea si desavarsirea unei laturi esentiale din fiecare dintre noi: constiinta– corporala si nu numai.

 

AdF: Poate fi vazuta yoga ca o terapie alternativa?

Andreea Belu: Avand în vedere efectele pe care le are asupra organismului, da, poate fi privita ca terapie alternativa. Mai mult, Yoga ne deprinde cu o igiena a respiratiei, cu o disciplină a corpului, a ceea ce intra in corp ca hrana, a ceea ce iese din minte, ca intentie, ca gand si, implicit, actiune.  Aceasta igiena psihofizica e terapeutică.

 

“Incepatorilor nu le recomand practica yoga fara indrumator”

 

AdF: Putem face yoga oriunde sau avem nevoie mereu de un indrumator?

Andreea Belu: Putem face Yoga in aer liber, in studio, intr-o camera aerisita. Practic, in orice spatiu plat, unde ne putem aseza salteaua.

Exceptand cazurile în care este vorba despre practicanti cu multa experienta – cel putin un an, sub indrumare, cu 3-4 sesiuni de Yoga pe saptamana – nu recomand practica asanelor fara indrumator. Fiecare asana lucrata corect cere foarte multe detalii de integrat in corp, miscarea e complexa, exercitiul mintii centrate exclusiv pe ceea ce se intampla in si cu corpul  e unul permanent; respiratia trebuie sa se sincronizeze cu miscarea.  Toate aceste aspecte transforma simple miscari in asane, in provocari fizice, energetice si mentale, in exercitii de disciplina.  Pentru aceasta e nevoie de indrumare.

worldclass

AdF: Exista mai multe tipuri de yoga? Si daca da, ce reprezinta fiecare dintre acestea?

Andreea Belu: Există multe tipuri de Yoga si la fel de multe pareri despre ele.   Cred ca este întelept ca, atunci cand vorbim despre tipuri de Yoga, sa  le mentionam pe cele de baza, de la care a pornit translatarea Yoga in plan fizic. Din aceste ramuri de baza  deriva:

HATHA YOGA reprezinta un sistem de posturi/ asane si succesiuni de asane, care aliniaza pielea, muschii si oasele, deschizand cele 72.000 de canale energetice (nadis), mai ales pe cel principal, de-a lungul coloanei (shushumna)

Acest tip de yoga stabilizeaza echilibrul dintre partea masculina/ “ha” (soare) / pingala nadi (canalul energetic masculin) si cea feminina/ “tha” (luna)/ ida nadi  (canalul energetic feminin), din interiorul fiecaruia dintre noi

Radacinile ei  provin din “Yoga Regeasca” (Raja Yoga) a lui Patanjali, un mare intelept hindus, care a codat principiile filosofiei Yoga, in relatie cu textele vedice. Tipurile traditionale de Yoga sunt o forma a Hatha Yoga

ASHTANGA VINYASA YOGA reprezinta o practica a asanelor, bazata pe un ritm motric continuu,  in care  miscarea si respiratia sunt conectate, in care practicantul observa ce apare in propriul corp, fara a se “agata” sau a respinge aceste indicia.

KUNDALINI YOGA numita si Yoga Constiintei , are ca scop trezirea energiei Kundalini, o forta psihoenergetica, aflata la baza coloanei vertebrale

KRYIA YOGA –   un sistem de exercitii, ce au ca scop auto-realizarea spirituala, prin eliminarea sentimentului de neimplinire, ale carui cauze provin din lipsa de cunoastere a sinelui. Cu ajutorul acesteia vei descoperi cele trei perspective ale  sinelui, interconectate: auto –disciplina (Tapas), focusata pe corpul fizic; studiul reflexiv (Svadhyaya)- focusat pe minte si devotamentul catre  zeitati (Ishvara Pranidhana)- focusat pe sine. Acesta este un al doilea sistem formulat de Patanjali pentru obtinerea realizarii de sine.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.